1 Dup[ aceea fost-a’n vedenie cuvântul Domnului c[tre Avram \i a zis: „Nu te teme, Avrame; Eu sunt scutul t[u, iar r[splata ta va fi foarte mare”.
2 Iar Avram a r[spuns: „St[pâne Doamne, ce oare-mi vei da? C[ iat[, eu m[ duc f[r[ s[ am copil, iar Masek, fiul slujnicei mele, Eliezer din Damasc...”a. 3 |i a zis Avram: „De vreme ce nu mi-ai dat urma\i, iat[ c[ sluga mea m[ va mo\teni!” 4 |i de’ndat[ s’a f[cut cuvântul Domnului c[tre el \i a zis: „Nu acela te va mo\teni, ci acela care va odr[sli din coapsele tale, acela te va mo\teni!” 5 |i l-a scos afar[ \i i-a zis: „Prive\te la cer \i num[r[ stelele, de le po@i num[ra”; \i i-a zis: „A\a va fi semin@ia ta!” 6|i Avram I-a crezut lui Dumnezeu \i aceasta i s’a socotit ca dreptateb.
7 |i i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul Care te-a scos pe tine din Urul Caldeilor pentru ca s[-@i dea p[mântul acesta s[-l mo\tene\ti”. 8 |i a zis [Avram]: „St[pâne Doamne, din ce voi cunoa\te c[-l voi mo\teni?” 9 Iar [Domnul] i-a zis: „G[te\te-Mi o juninc[ de trei ani, o capr[ de trei ani, un berbec de trei ani, o turturic[ \i un pui de porumbel!” 10 |i le-a luat [Avram] pe acestea toate, le-a t[iat în dou[ \i a pus jum[t[@ile una în fa@a alteia; dar p[s[rile nu le-a t[iat în dou[. 11Iar p[s[rile de prad[ n[v[leau asupra le\urilor, dar Avram le alunga.
12 |i’ntru asfin@itul soarelui a c[zut peste Avram un somn greu, \i iat[ c[ ’ntuneric \i fric[ mare l-au cuprins. 13 |i atunci a zis [Domnul] c[tre Avram: „S[ \tii bine c[ urma\ii t[i vor fi str[ini într’o @ar[ care nu-i a lor; robi@i vor fi \i ap[sa@i timp de patru sute de ani; 14 dar pe neamul la care vor robi, Eu îl voi judeca; dup[ aceea ei vor ie\i de acolo, cu avere
